Clubul îngerilor

CLUBUL ÎNGERILOR, un micro-roman despre pãcatul lãcomiei, a devenit bestseller imediat dupã publicare. In 2003 a fost selectat de New York Public Library ca una dintre Cele Mai Bune 25 de Cãrţi ale Anului. Zece prieteni, pasionaţi de artele culinare şi gourmets sofisticaţi, se intâlnesc o datã pe lunã pentru o cinã deosebitã. Dar acest ritual periodic incepe sã capete valenţe de roman poliţist a la Agatha Christie in momentul in care la fiecare cinã unul dintre invitaţi moare otrãvit. Gândul la riscul letal al mancãrurilor extravagante nu face decât sã intensifice plãcerea comesenilor, creând un suspans punctat de citate sugestiv alese din piesele shakespeariene. “Orice dorinţã e o dorinţã de moarte” este “posibilã maximã japonezã”, ce serveşte de motto si crez pentru acest roman pasionant.

Lãcomia este singurul pãcat cu urmãri fizice inevitabile. Cauzeazã supraponderabilitate şi blocheazã arterele. Astfel, este singurul pãcat care trebuie luat în serios.
Luis Fernando Verissimo

„În acest prim roman, de proporþii reduse, dar cu texturã densã, a popularului jurnalist şi desenator Luis Fernando Verissimo, cititorul este confruntat cu o intrigã poliþistã amuzantã şi deconcertantã, şi totodatã cu o reflecţie satiricã asupra plãcerilor gastronomiei."
Harry Morales, World View

„O carierã care astãzi uimeşte Brazilia. Luis Fernando Verissimo a ajuns târziu la textul scris — dar dupã aceea nu s-a mai oprit… A publicat în multe periodice, cãrora pânã şi el le-a pierdut numãrul. Povestirile şi cronicile lui au fost adunate în volume care se aflã mereu pe lista bestsellerurilor. Scrie pentru televiziune. Dupã cronicile lui s-au fãcut adaptãri pentru teatru şi cinema. A scris şi romane. Ah, da, mai şi deseneazã, cântã la saxofon într-un ansamblu de jazz… pe scurt: multiple talente. Sau, dacã vreţi, feţele multiple ale unui talent nesecat."
Moacyr Scliar, Ícaro Brasil

„Luis Fernando Verissimo nu este lipsit de îndrãznealã. Acest scriitor brazilian, jurnalist de renume, cronicar la Jornal do Brasil, jongleazã într-adevãr cu literatura, arta culinarã, umorul şi filozofia, fãrã a stabili vreodatã frontiere între genurile pe care le abordeazã la fel de dezinvolt şi cu o nostimadã fãrã greş."
Michèle Gazier, Télérama

„Luis Fernando Verissimo posedã arta de a acomoda suspansul, umorul şi stilul. Sub patronajul revendicat de la Shakespeare, romanul sãu plasat la frontierele realului este o micã bijuterie de fantezie şi cinism. De consumat fãrã moderaţie. Dar nu fãrã pericole…"
Jean-Christophe Buisson, Luxemburger Wort